Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău se află, în acest moment, într-o situaţie delicată, dată de existenţa unei limitări a numărului de externări lunare, limitare impusă de către contractul pe care unitatea îl are cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CAS) Sălaj. În condiţiile în care contractul amintit permite doar 1.860 de externări într-o lună, Spitalul este pus în situaţia de suporta din propriul buzunar spitalizarea unor pacienţi, în loc să le dea drumul acasă.
„Situaţia este, în acest moment, una specială şi poate crea probleme, pentru că faţă de cele 1.860 de externări pe spitalizare continuă cât prevede contractul pe o lună, Spitalul estimează că în martie va ajunge la aproape 2.200 de externări. Între 1.860 şi 2.200 este o diferenţă destul de mare, care înseamnă costuri pentru spital şi venituri care s-ar putea să nu fie realizate, adică să nu fie decontate de către CAS”, a declarat, marţi, Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj. „Când cheltuielile pe care le face SJU Zalău sunt peste veniturile pe care le poate încasa de la CAS în baza contractului, ele devin pierderi şi vor trebui acoperite”, a adăugat Marc. Problema este şi mai delicată dacă luăm în calcul că Spitalul Judeţean estimează că şi numărul spitalizărilor de zi, limitate la 2.391, va fi depăşit.
În acest context, reprezentanţii SJU Zalău sunt nevoiţi să facă externări „cu ţârâita”. „Preferăm să suportăm financiar spitalizarea până în data de 1 aprilie, când vom avea o explozie de externări: vreo 300 sau 400 de pacienţi”, a precizat, la rândul său, Laurenţiu Barna, managerul Spitalului.
Şeful administraţiei judeţene consideră că veniturile celei mai mari unităţi spitaliceşti din Sălaj vor fi afectate negativ pe viitor, în condiţiile în care „există o lipsă de predictibilitate” şi pentru că „acordul cadru va fi prelungit până la mijlocul anului, ceea ce înseamnă că Spitalul îşi va derula activitatea pe contractul din anul precedent”. Ca urmare, mai spune Marc, „este inevitabil ca în lunile următoare să apară noi solicitări de rectificări din parte SJU Zalău”.
„Hibele” din medicina de familie îi împing pe pacienţi spre Urgenţe
Barna a atras atenţia asupra disfuncţionalităţii din medicina primară, care îngreunează activitatea Spitalului Judeţean. Conform celor expuse de el, în primele două luni ale anului, la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul SJU Zalău s-au prezenta peste 7.500 de pacienţi. Dintre aceştia, doar 30 la sută au fost spitalizaţi, alţi 19 la sută încadrându-se în una din cele patru componente ale algoritmului de clasificare a urgenţelor medicale – cod roşu, verde, galben sau alb, pentru care este stabilită o anumită perioadă de aşteptare. „Ceilalţi pacienţi – adică mai mult de jumătate dintre cei care au ajuns în UPU – s-au prezentat la Urgenţe pentru că nu au găsit – şi altă explicaţie nu avem – unde să meargă să acceseze un serviciu medical. Ne tot dorim ca piramida să aibă baza jos: medicul de familie la bază, apoi medicul specialist, iar spitalul în vârf. Din păcate, la această oră, piramida este întoarsă”, a arătat managerul. El a propus reprezentanţilor administraţiei judeţene să intervină, „ca să vedem ce se întâmplă cu Centrul de Permanenţă, cu serviciile medicale ce trebuie acordate de către medicii de familie”.
Legislaţia imperfectă pune piedici
Soluţia pentru rezolvarea problemei stă în modificarea legislaţiei din domeniu, este de părere consilierul judeţean Corin Penciuc, care susţine că propunerile în această direcţie să vină şi din partea autorităţilor judeţene: „Atât legea asigurărilor de sănătate, cât şi legea de organizare a spitalelor nu mai corespund actualului nivel de finanţare a sistemului. Legislaţia trebuie gândită de o manieră care să meargă cu proiecţia pe 10-15 ani, altfel niciodată nu o să reuşim să gestionăm situaţia în mod corespunzător şi vor apărea întotdeauna crize mai mici sau mai mari, care se repercutează asupra sistemelor de bază, asupra spitalului, asupra noastră. Ar trebui să gândim sistemul şi să mergem cu propuneri spre legislativ sau spre Guvern”.
Bani puţini, specialişti insuficienţi
Directorul de relaţii contractuale din cadrul CAS Sălaj, Marius Tăutu, consideră că sunt o serie de factori care, cumulaţi, determină situaţia de faţă: de la bugetele insuficiente şi internările nejustificate, la lipsa de cabinete medicale private care să intre în contract cu Casa. „Niciun spital din România nu este mulţumit de contractele pe care le au cu CAS, nici din punct de vedere valoric, nici în ceea ce priveşte numărul de cazuri pentru care se face decontarea. În funcţie de bugetul de care Casa dispune pentru asistenţă spitalicească şi de o serie de indicatori fizici, fiecărui spital i se impune un număr maxim de externări. Unul dintre indicatorii în cauză este numărul de paturi, element pe care îl stabileşte o comisie judeţeană, după ce Ministerul Sănătăţii anunţă numărul de paturi contractabile pentru fiecare judeţ în parte”, a menţionat Tăutu. Acesta susţine că toate unităţile spitaliceşti depăşesc indicatorii contractaţi şi pe spitalizare continuă, şi pe spitalizarea de zi. Iar pentru că nu există buget special pentru asta, depăşirile respective nu pot fi decontate de către CAS.
Practic, vorbim despre un lanţ al slăbiciunilor, care porneşte din ambulatoriul de specialitate şi de la medicii de familie. „Acolo ar putea fi tratate multe cazuri, care, ulterior, ajung să fie internate în spital”, este de părere reprezentantul CAS Sălaj. Potrivit spuselor sale, Policlinica este supraaglomerată întrucât în judeţ nu există destui medici care să aibă contract cu Casa în ambulatoriu. „Pe Interne, de exemplu, sunt doar cinci-şase medici şi un singur cabinet în ambulatoriu, pe un program de şapte ore. Adresabilitatea ar fi mult mai mare, dar, din păcate, în mediul privat nu avem niciun cabinet care să lucreze cu noi. De aici aglomeraţia. Asta ca să nu mai spunem că după-masa, bolnavii sunt puşi în dificultate, neavând cui să se adreseze”, explică Marius Tăutu.
